Sunt trista :(

M-am uitat si eu azi prin pozele scrise pe CD de la nunta surorii/botezul nepoatei. M-am cautat cu infrigurare, poate-poate apar si eu intr-o poza. Din motive bine intemeiate partea mea de familie nu vorbeste cu partea cumnatului de familie. Vad o multime de poze cu sora mea (ce frumoasa este!), cu Andutzi (nepotica, o dulceata de copil), cu B.oul, P.rostul, I.diotul, T.ampitul (si astea sunt inca epitete usurele fata de ura pe care i-o port) de cumnat. Nici una cu mine, nici una cu mama. A, ba da! Iata-ma si pe mine. Langa mama, la masa. Amandoua mancand, alaturi de alti invitati. Este o poza de grup, nimic surprinzator. Si totusi, am fost la nunta/botezul asta. M-am distrat, am dansat, am urlat, am facut show. Si atunci cum de nu se vede din poze?? Parca am fost cvasiprezenta, asa cum reiese din poza cu pricina. Cuminte, la masa, incolora/inodora/insipida. Dar nu este asa! Absolut deloc. Am vaga banuiala ca asa a vrut sa ma pedepseasca D.obitocul, pe mine si pe mama. Fata (Andutzi) cand va creste nu va vedea decat faptul ca familia mamei ei nu a vrut sa se simta bine la botezul ei. Si nu faptul ca T.ampitul care ii este tata biologic i-a lovit mama la 2 saptamani de lauzie, ca nu a protejat-o, ca nu a ajutat-o. Nu vorbesc de bani, lucruri, ci ma refer la cuvinte, fapte. Offffff, inca si acum ma doare sufletul cand ma gandesc... Si ma rog sa pot uita, ca nu cumva mai tarziu, inveninata , sa ii strecor ceva vorbe urate nepotelei referitor la tata-su..
Ei si in clipe din acestea ma intorc catre mult-adorat. El este oaza mea de calm, el stie cel mai bine sa imi spuna ca suntem/vom fi prezenti in viata lui Andutzi, ca una este matusa Simona si unchiul Danut. Asa o fi??